miercuri, 14 martie 2012

”Să terminăm cu Uniunea Sovietică Europeană” - Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional din Franţa

Se consideră un politician care mizează, mai presus de toate, pe sinceritate. Un politician în afara sistemului pe care castele doresc să-l marginalizeze. Denunţă minciunile şi criza continuă impuse francezilor de 40 de ani încoace. Vine şi cu soluţii concrete pentru rezolvarea crizei: renunţarea la euro şi la Uniunea Europeană, pe care o numeşte, cu convingere, „Uniunea Sovietică Europeană”. Consideră că extinderile succesive ale UE, inclusiv cea care a adus România în UE, au fost nişte greşeli. Promite că va desface deciziile tehnocraţilor de la Bruxelles care au preluat libertatea şi specificitatea popoarelor europene. Pe ultima sută de metri a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din Hexagon (al cărei prim tur se va desfăşura pe 22 aprilie), lidera Frontului Naţional – partid etichetat nedrept, spune ea, ca fiind de extremă dreapta – Marine Le Pen a explicat, pentru „Adevărul” ce fel de viitor ar avea Franţa dacă ar fi alesă în funcţia supremă.


A.: Dacă veţi fi aleasă, plănuiţi ieşirea Franţei din zona euro şi din Europa?

M.L.P. Consider că trebuie să ieşim toţi, toate statele din euro. Cred că la un moment dat trebuie să ne privim toţi în ochi şi să încetăm să ne spunem minciuni şi să recunoaştem: experimentul euro a eşuat. Am dus continentul către faliment în doar 15 ani. Euro a fost un mijloc de a ne forţa mâna pentru a pune pe picioare ceea ce eu numesc Uniunea Sovietică Europeană. O Uniune care se impune popoarelor contra voinţei lor. Scopul ei este să ne ia toată substanţa suveranităţii. Eu spun de luni în şir că euro nu va rezista şi mi s-a zis că sunt nebună, incompetentă, inconştientă. Şi totuşi, totul se desfăşoară exact cum am previzionat. Şi dacă tot suntem aici, vă pot anunţa că ei vor arunca Grecia din zona euro, cu toată drama pe care o presupune ieşirea din euro fără o pregătire. Cred că singura modalitate de a ne salva economiile, de a ieşi din acest costum prea mic pentru unii şi prea mare pentru alţii, e să ne aşezăm la aceeaşi masă şi să pregătim întoarcerea la monedele naţionale, prin intermediul deprecierii iniţiale a euro. Pentru că asta ne dinamitează competitivitatea, euro e prea puternic. Fie că e vorba de Italia, Spania sau Portugalia, Irlanda, Franţa, se poate observa că această monedă e supraevaluată cu procente între 25 şi 40%.

A.: Partidul din care faceţi parte e calificat de extremă dreapta, dar prin politicile pe care le promovaţi faceţi parte din aripa stângă.

M.L.P.: Cred că e o eroare de analiză, să continuăm să gândim în termeni de dreapta şi stânga. În nicio parte din Europa, fractura asta nu mai are sens. Realitatea este că fractura, am analizat asta şi în care pe care am publicat-o – „Pentru ca Franţa să trăiască” – e de fapt între cei care mai cred în existenţa naţiunilor şi cei care nu mai cred. Cei care cred că structura naţională e încă cea mai în măsură pentru a proteja securitatea, prosperitatea identitatea popoarelor şi cei care au renunţat la naţiune în favoarea unei structuri supranaţionale de genul Uniunii Europene sau guvern mondial. Există o prăpastie şi pe un mal sunt cei ca mine, care mai cred în Franţa şi cei care nu mai cred. Iar Nicolas Sarkozy a spus şi el într-o emisiune că există o fractură între cei care cred în Europa şi cei care nu cred. Şi e adevărat că sunt puţin cam singură pe malul meu, dar mai sunt şi oameni care vin de la dreapta şi de la stânga, pentru că sunt din ambele tabere oameni care se opun mondialismului. De aceea şi există asemănarea dintre socialişti şi UMP pe marginea marilor subiecte.Sunt lansate tot felul de pocnitori pentru a ascunde aceste asemănări. Se iau la harţă pe tema căsătoriei între homosexuali, pe drepturile imigranţilor, pe chestii mărunte care sunt doar accesori faţă de marile alegeri care trebuie făcute. Abandonăm concepţia de naţiune, suveranitatea popoarelor? Sau considerăm că de fapt suveranitatea e singurul viitor? Trebuie deci să luptăm cu toate puterile pentru a elimina tot ce poate lua suveranitatea popoarelor europene şi care le aparţine. Problema Mecanismului European de Stabilitate a fost de altfel extrem de grăitoare.

A. Apăraţi toate câştigurile sociale – cele 35 de ore de muncă pe săptămână, pensionarea la 60 de ani. Credeţi că în contextul actual al crizei, Franţa îşi poate permite să păstreze un asemenea sistem?

M.L.P.: Asta e marea întrebare. Această culpabilizare a poporului francez e una din marile escrocherii ale secolului probabil. În spiritul elitelor care ne conduc, li s-a explicat francezilor că drepturile sociale de care beneficiau sunt prea mari. E marele bla bla liberal – cheltuim prea mult, sunt prea mulţi funcţionari, prea multă protecţie socială…Or, eu spun că banii francezilor au fost acaparaţi, în special prin legea din 1973 care a dat monopolul pieţelor financiare. Eu cred că avem mijloacele pentru a întreţine acest sistem social, dar aceste resurse trebuie păstrate pentru francezi, nu le putem da întregii lumi, adică tuturor celor care vin şi rămân pe teritoriul francez legal sau ilegal. Dau o cifră, pentru a mă justifica: în 40 de ani, am dat 1.400 de miliarde de euro constant ca dobândă pieţelor financiare, în timp ce datoria noastră e de 1.700 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, dacă nu am fi dat acest monopol pieţelor financiare, dacă am fi lăsat Băncii Franţei posibilitatea de a împrumuta Trezoreria fără dobândă, datoria noastră ar fi de 300 de miliarde, ceea ce ar fi, evident, o sumă derizorie, ţinând cont de PIB, de bogăţia produsă în Franţa. Aici am o concepţie radical diferită de cea a adversarilor mei. Sigur că mai trebuie făcute economii, dar atâta timp cât vom continua să îngrăşăm pieţele financiare în această spirală a îndatorării, nu vom putea să ne dăm seama de justeţea austerităţii care e pe cale să ne fie impusă. Am fost prima şi singura care a spus-o: alegerea făcută de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI – ceea ce numim Troica şi e bine botezată, pentru că numele produce teamă – de a impune austeritate popoarelor e o absurditate economică, o absurditate politică şi o ruşine umană. Pentru că în realitate e vorba de a face popoarele să se întoarcă la Epoca de piatră a economiei. E exact ce vedem în Grecia şi în plus cu un rezultat de tot râsul pentru că toată austeritatea nu a reuşit să scoată ţara care o suportă din această spirală, din contră, au afundat-o în această spirală. Eu am o viziune radical diferită, dar cea a lui Sarkozy şi cea a lui Hollande sunt destul de asemănătoare. Amândoi vor să salveze euro cu orice preţ, pe care eu îl consider însă exorbitant. Şi unul şi celălalt sunt de acord cu renunţarea la suveranitate şi transferarea ei, prin intermediul MES, către Comisia Europeană şi către BCE, care vor impune sacţiuni obligatorii şi care ar putea prelua frâiele din respectivele ţări dacă acestea nu respectă regulile. Or, eu sunt o apărătoare a naţiunilor libere deci nu mă pot supune acestor reguli.

Citeste continuarea aici: adevarul

Asculta Radio Vocea Sufletului! Muzica si emisiuni pentru sufletul tau.
http://radiovoceasufletului.ro

7 comentarii:

adrian spunea...

Apropo de mondialism...se pare ca "puterile hegemonice"-cum le denumeste Mahmoud Ahmadinejad au dezvaluit o noua arma pentru controlul maselor: Active Denial System(ADS), ce este atasat de masini militare si va fi folosit pentru dispersarea maselor de oameni - http://rt.com/news/weapon-us-microwave-cannon-363/

Doina spunea...

Am citit articolul de pe „Adevărul.ro ” și așa cum e ea considerată extremistă , dacă ajunge la putere ar putea face niște lucruri de bun simț pentru demnitatea poporului ei, lucru pe care nu-l mai vedem în ziua de azi.
Eu n-am fost niciodată de acord cu intrarea în U.E.(. dar cine m-a întrebat ? ), fiindcă orice amestecătură între mai multe țări , duce la pierderea drepturilor omului, a demnității ca popor, a suveranității, a dreptului teritorial etc ; da ,dacă acest lucru ar fi fost pe bune și nu s-ar fi urmărit alte interese ( Oculta Mondială, Guvern Mondial), nimeni nu era împotrivă dar așa, mai bine să ne vedem fiecare de ale noastre și să ne ducem rădăcinile mai departe , așa cum au vrut stămoșii noștri.Eu cred că putem să ne respectăm unii pe alții foarte bine , ne putem ajuta, colabora , fără să fim toți într-o „ ciorbă acrită ” pe care n-o poate nimeni mânca.

Dina spunea...

Si noi avem nevoie de un astfel de conducator.

Adi D. spunea...

Daaa, asa e! dragilor, doamna Le Pen este o mercantila ieftina care, cu putin timp in urma, se ocupa de problema carnii in abatoarele din Ile de France - Paris: daca e carnea din macelarii halal sau haram?! urmarind prin aceasta sa catige simpatia si voturile populatiei arabe. Franta - inca o tara europeana predominant araba, dupa UK.
Cred ca filmele cu dacii si adevarul istoric despre originile noastre n-ar trebui stricate de o alaturare ieftina.
E cam fortata.
Ai fi putut, Daniele, sa scrii tu un post contra UE. Deja, orice politician ma irita.

Adi

Anonim spunea...

Si totusi Franta e coautoarea acestei uniuni europene ,au conceput acest proiect pt a castiga piata de desfacere cu orice pret "muriti voi tarile din est ,Asia ,Africaca sa traim noi"acum isi dau seama ca de fapt au fost pacaliti si ca doar cei care sunt in spatele acestei uniuni au de castigat si nicidecum natiunile indiferent care ar fi ele ,cat despre banii pe care ii pierd cu emigrantii sa avem pardon dar majoritatea vin din coloniile lor (bag de seama ca nu sunt prea fericiti daca au ales sa-si lase tara si casa).Dar eu ma intreb ce va face aceasta uniune daca Germania nu va mai dori sa fie doar producatoare de euro si va vrea si drepturi militare dupa puterile ei ?(drept care i-a fost luat dupa cel de-al doilea razboi mondial) simona

adrian spunea...

"Or, eu spun că banii francezilor au fost acaparaţi, în special prin legea din 1973 care a dat monopolul pieţelor financiare." - practic, atunci a fost "vanduta" Franta. In special de asta vorbeste in tot interviul, despre cum bancile au saracit Franta: "Cu alte cuvinte, dacă nu am fi dat acest monopol pieţelor financiare, dacă am fi lăsat Băncii Franţei posibilitatea de a împrumuta Trezoreria fără dobândă, datoria noastră ar fi de 300 de miliarde, ceea ce ar fi, evident, o sumă derizorie, ţinând cont de PIB, de bogăţia produsă în Franţa."

Anonim spunea...

In cazul Uniunii Europene,se aplica perfect proverbul,"Lucru' amestecat miroase a kkt"din pacate facem parte din acest amestec,si la noi miroase tare de tot